Doar nisip...

Învolburate clipe de tăcere crudă,
Înmuaie timpul din nisipul tălpii...
Cerșind o nouă zi de scumpă trudă,
Pășește tainic prin nisipul mării...

Se-afundă timpul clepsidrelor amare,
Prin greu nisip de veacuri simulate.
Zdrobind în freamăt gândul de pe mare,
Atârnă strecurând eternitate...

Se sparge timpul în planurile morții,
Prin giulgiul rece al farului martir.
Îndepărtând din vis plăcerea sorții,
Pășește tainic prin nisipul fin...

Învolburate clipe de tăcere crudă,
Trezesc iar timpul din nisipul tălpii...
Cerșind o nouă zi de scumpă trudă,
Câștigă pentru veci nisipul mării...

  <Gabriel Purcea>