Spre seara sfârşitului
Marea cuvântului doarme-n asfode-nvelită
Îşi mâzgăleşte chipul
Cu ape murdare din ploaie-nvechită.
Spre început de noapte
Copacii de nisip nasc frunze-n zbor pierdut
-frunze vii şi frunze moarte
trezite-n repaos, pe-al vremii aşternut…-
Marea cuvântului doarme-n asfode-nvelită
Îşi mâzgăleşte chipul
Cu ape murdare din ploaie-nvechită.
Spre început de noapte
Copacii de nisip nasc frunze-n zbor pierdut
-frunze vii şi frunze moarte
trezite-n repaos, pe-al vremii aşternut…-
În acest timp haotic
Nisipuri nasc oceane, faptele mântuirea…
Noi ne-amăgim frenetic …
Zâmbind prin oglinzi hâde, cunoaştem rătăcirea…
Nisipuri nasc oceane, faptele mântuirea…
Noi ne-amăgim frenetic …
Zâmbind prin oglinzi hâde, cunoaştem rătăcirea…
Şi prin secunde fără chip
Veghem spre noi cu trilul somnului de ape;
Cu unghii roase de nisip
Ne zgâriem credinţa ca să mai nască fapte…
Veghem spre noi cu trilul somnului de ape;
Cu unghii roase de nisip
Ne zgâriem credinţa ca să mai nască fapte…
-Emanuela Lazăr-
1 comentarii:
nu era rau daca respectai oarecari reguli impuse in poezia versificata...
Trimiteți un comentariu