Propun o primăvară pe-ndelete
În zori de iarnă răstignită-n rugă,
Cu urme de băieţi, dar şi de fete
Ce fac din bucurie veşnic slugă,
Ce cântă-ntruna pân’ la trei şi-un sfert...
Propun o primăvară la desert!
Şi cum ar fi să uiţi că mergi pe jos
Cu împliniri neîmplinite încă
Şi cum ar fi să crezi că-i cu folos
Să rătăceşti în tine lângă Stâncă
Şi să te-ascunzi în fum în plină zi?
Chiar cum ar fi?
Învaţă, nu e greu să mergi cu ochii
Pe drumul încălţat cu flori de gânduri...
Din amintiri şi vise să faci rochii
Şi să îmbraci cu rod boabe de struguri...
Şi să te-ajute bunul Dumnezeu,
Că nu e greu!
Când faci un pas de-aici până la noi
Să pleci s-aduni ceresc roua de viaţă
Îi însoreşti pe mulţi cu rost şi ploi
Din felul cum te speli cu cer pe faţă,
Şi dacă ţi-ai propus să nu te laşi
Şi L-ai ales pe El, atunci ...fă paşi!
30 -10 – 2010
George Uba
1 comentarii:
riscant acel gânduri-struguri, da' urma scapă turma și iacă „din felul cum te speli cu cer pe față”... făcu minuni! recitit cu plăcere, cu mare plăcere!
Trimiteți un comentariu